Melatonina este un hormon produs în principal de glanda pineală și are un rol important în sincronizarea ritmului circadian, mecanismul intern prin care organismul își organizează perioadele de somn și de veghe pe parcursul celor aproximativ 24 de ore ale unei zile. Secreția sa este strâns legată de alternanța lumină-întuneric: nivelul melatoninei începe, în mod normal, să crească seara, rămâne ridicat în timpul nopții și scade spre dimineață.
Din acest motiv, melatonina este frecvent asociată cu somnul, însă rolul său nu se rezumă la „provocarea” adormirii. Mai corect spus, aceasta transmite organismului informația biologică potrivit căreia se apropie perioada destinată odihnei. Lumina artificială, programul neregulat, munca în schimburi sau traversarea mai multor fusuri orare pot perturba această sincronizare și pot influența momentul în care apare somnolența.
Cum funcționează melatonina în organism
Producția de melatonină este coordonată de ceasul biologic central al organismului, localizat la nivelul nucleului suprachiasmatic din hipotalamus. Acesta primește informații despre lumină prin intermediul retinei și folosește aceste semnale pentru a sincroniza numeroase procese fiziologice cu ciclul zi-noapte.
Pe măsură ce lumina ambientală scade seara, organismul primește semnalul că se apropie noaptea, iar secreția de melatonină crește. Expunerea la lumină în timpul nopții poate reduce sau întârzia acest răspuns. De aceea, utilizarea telefonului, tabletei sau computerului până târziu poate contribui, în anumite situații, la întârzierea instalării somnului, mai ales atunci când expunerea la lumină este intensă și prelungită.
Melatonina nu acționează însă ca un întrerupător care produce instantaneu somnul. Somnul este controlat prin interacțiunea dintre ritmul circadian și presiunea de somn acumulată în timpul perioadei de veghe. Astfel, o persoană poate avea un ritm circadian bine sincronizat și totuși să doarmă prost din cauza stresului, durerii, consumului de cofeină, unor afecțiuni sau altor factori.
Ce poate deregla ritmul somn-veghe
Un program constant de culcare și trezire ajută ceasul biologic să păstreze o anumită regularitate. Problemele pot apărea atunci când orele de somn se schimbă frecvent. De exemplu, culcarea foarte târzie în weekend și revenirea bruscă la trezirea matinală în timpul săptămânii pot crea o diferență între programul social și ritmul biologic.
Munca de noapte reprezintă o provocare și mai evidentă. Organismului i se cere să rămână activ într-o perioadă în care ceasul circadian favorizează odihna și să doarmă în timpul zilei, când lumina transmite semnale de veghe.
O situație asemănătoare apare în cazul fenomenului de jet lag. După traversarea rapidă a mai multor fusuri orare, ceasul intern rămâne temporar sincronizat cu ora locului de plecare. Adaptarea necesită timp, iar momentul expunerii la lumină devine deosebit de important pentru reajustarea ritmului circadian.
Melatonina sub formă de supliment
Suplimentele cu melatonină sunt utilizate în special pentru influențarea momentului somnului și pot avea indicații în anumite tulburări ale ritmului circadian. Momentul administrării contează foarte mult: administrarea la o oră nepotrivită poate să nu producă efectul urmărit și, în anumite circumstanțe, poate deplasa ceasul biologic într-o direcție nedorită.
De asemenea, o doză mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun. Răspunsul diferă de la o persoană la alta, iar produsele disponibile pot avea concentrații diferite. Pot apărea reacții adverse precum somnolență, amețeală, dureri de cap sau vise neobișnuit de intense.
Melatonina poate interacționa și cu anumite medicamente. Din acest motiv, persoanele care urmează tratamente, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii și persoanele cu afecțiuni cronice nu ar trebui să înceapă administrarea unui supliment fără recomandarea unui medic sau farmacist.
Cum poate fi susținut natural ritmul circadian
Reglarea somnului nu depinde exclusiv de melatonină. Expunerea la lumină naturală dimineața contribuie la sincronizarea ceasului biologic, în timp ce reducerea luminii puternice înainte de culcare poate favoriza tranziția către perioada de odihnă.
Este util și un program relativ constant pentru somn, inclusiv în zilele libere. Cofeina consumată târziu, mesele foarte abundente seara și activitățile stimulante chiar înainte de culcare pot îngreuna adormirea la unele persoane. În același timp, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil poate crea condiții mai potrivite pentru un somn de calitate.
Melatonina reprezintă, așadar, una dintre componentele importante ale sistemului prin care organismul diferențiază biologic ziua de noapte și își sincronizează somnul cu mediul exterior. Înainte de utilizarea suplimentelor, merită analizate programul de somn, expunerea la lumină și cauzele posibile ale dificultăților de odihnă. Dacă insomnia, somnolența excesivă sau dereglarea programului persistă, informarea din surse medicale corecte și consultarea unui medic pot ajuta la identificarea cauzei și la alegerea unei soluții potrivite.
Sursa: BlogUrban
